Abcesul Cerebral

Abcesul cerebral reprezinta o colectie de puroi continuta intr-o cavitate neoformata, rezultand in principal din necroza unei zone tisulare consecutiva inflamatiei. Abcesele cerebrale sunt considerate procese expansive intracraniene si sunt datorate actiunii bacteriilor, fungilor sau parazitilor. Jumatate din cazuri sunt complicatii ale otitelor si sinuzitelor. 
Abcesele cerebrale pot fi unice sau multiple si se pot localiza in parenchimul cerebral la nivel frontal, temporal, parietal, in fosa cerebrala posterioara sau se pot localiza adiacent traumatismului cranio-cerebral. 
Ele se insotesc cel mai frecvent de cefalee, febra si deficite neurologice focale. Tulburarile de comportament apar destul de frecvent si depind de localizarea topografica a abcesului. Actualmente se observa o recrudescenta a incidentei acestei afectiuni ca urmare a cresterii rezistentei florei microbiene la antibioterapie. 
Tratamentul este combinat, medical si chirurgical, exereza chirurgicala a abcesului alaturi de antibioterapia adecvata si tratamentul antiedematos constituind baza tratamentului in neurochirurgie. Diagnosticarea precoce prin tehnologia CT si IRM si un abord agresiv medico-chirurgical sunt esentiale pentru reusita tratamentului. 

Abcesele cerebrale se clasifica din punct de vedere etiopatogenic in :
- abcese cerebrale adiacente, avand ca punct de plecare un proces infectios care este situat la nivelul extremitatii cefalice (sinuzite, otite) . Diseminarea agentilor etiologici se face prin continuitate. 
- abcese cerebrale metastatice, avand ca punct de plecare un focar infectios care nu se afla la nivelul extremitatii cefalice. De obicei focarul infectios este situat intratoracic, iar insamantarea se face pe cale hematogena. 
- abcese cerebrale posttraumatice, avand punctul de plecare situat la nivelul leziunii traumatice craniene initiale (plagi sau fracturi) . Si in acest caz insamantarea se realizeaza prin continuitate. 
- abcese cerebrale la pacientii imunotarati, acestea aparand la pacientii supusi chimioterapiei, medicatiei imunosupresoare sau la pacientii cu SIDA. 

Localizarea topografica a abceselor cerebrale in ordinea frecventei: Abcesul cerebral se localizeaza cel mai des la nivelul lobului frontal si este in relatie cu o sinuzita cronica de cele mai multe ori. Urmatoarea localizare ca frecventa este la nivelul lobului temporal. Urmeaza apoi regiunea fronto-parietala, regiunea parietala, cerebeloasa si occipitala. Abcesele care se dezvolta la nivelul trunchiului cerebral, intraselar sau in ganglionii bazali sunt rare. 

Etiologia abceselor cerebrale 
Cei mai frecventi agenti etiologici sunt Staphylococcus aureus, streptococii si bacteriile coliforme. Abcesele cerebrale sunt in majoritatea lor infectii mixte, fiind cauzate de mai multi agenti etiologici. Cele mai multe abcese contin germeni aerobi, iar o treime din ele sunt determinate de bacterii anaerobe. Jumatate dintre germenii aerobi care produc abcese cerebrale sunt reprezentati de streptococi aerobi sau microaerofili. Streptococii cei mai intalniti sunt cei din grupul Streptococcus intermedius: Streptococcus constellatus, Streptococcus anginosus si Streptococcus milleri. In cazul abceselor rezultate in urma interventiilor neurochirurgicale sau traumatismelor cranio-cerebrale, cel mai frecvent agent etiologic izolat este Staphylococcus aureus. Pana la o treime din abcesele cerebrale sunt determinate de bacili Gram-negativi aerobi ca Escherichia coli, Proteus, Klebsiella, Enterobacter sau Pseudomonas aeruginosa. Pneumococii, meningococii si Haemophilus influenzae nu produc abcese cerebrale decat la persoanele imunotarate si la cei infectati cu virusul HIV. La un procent mic din pacienti agentul cauzal al abceselor cerebrale este reprezentat de Haemophilus aerophilus. Abcesele cauzate de bacterii anaerobe sunt in relatie de obicei cu o infectie pulmonara cronica sau cu o otita cronica. Cand se izoleaza din cultura bacterii anaerobe, acestea sunt de regula tulpini de Bacteroides, streptococi anaerobi, Clostridium si Fusobacterium Prevotella. 

Agentul etiologic al abceselor cerebrale poate fi sugerat de localizarea acestora si cauza lor predispozanta. Astfel, in situatia abceselor de lob frontal care au drept cauza o sinuzita cronica, cel mai probabil acestea sunt cauzate de catre o tilpina de Streptococcus intermedius. Abcesele cerebrale dezvoltate in urma sinuzitelor sunt infectii mixte, cu germeni aerobi si anaerobi. Abcesele localizate in zona lobului temporal survin ca o complicatie a unei otite medii cronice, iar in cultura apar frecvent bacili Gram-negativi aerobi, streptococi si tulpini de Bacteroides. Abcesele rezultate in urma traumatismelor cranio-cerebrale si interventiilor neurochirurgicale au drept agent etiologic cel mai probabil Staphylococcus aureus. In cazul pacientilor imunotarati, abcesele cerebrale pot fi provocate de infeciile fungice. Pacientii infectati cu virusul HIV pot dezvolta abcese in urma infectiilor cu pneumococi, meningococi sau cu Toxoplasma gondii. La pacientii cu neutropenie, abcesele cerebrale pot fi cauzate de Candida, Aspergillus, bacterii Gram-negative aerobe. Abcesele cerebrale care apar in urma unui transplant medular sunt determinate de infectii cu Aspergillus in majoritatea cazurilor, infectia fiind severa si cu prognostic infaust. La pacientii cu defecte ale imunitatii mediate celular, abcesele cerebrale sunt cauzate frecvent de catre Toxoplasma gondii, Nocardia asteroides, Cryptococus neoformans, Listeria monocitogenes. 

Afectiuni congenitale cu risc pentru abcesele cerebrale Afectiunile cu risc cunoscute sunt: telangiectazia hemoragica ereditara (mai ales la pacientii cu deformari osoase si policitemie) si bolile cardiace cianogene ca tetralogia Fallot.